la-Romania.ro     


Fondat 2011     |                     Site dedicat informarii romanilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

O carte pe zi cu Valentin Protopopescu: Paradoxurile psihanalizei în România. Convorbiri cu șase psihanaliști, Ioana Scoruș, Editura Paralela 45, Pitești

Radio R. Cultural

 

Cartea de față, Paradoxurile psihanalizei în România, apărută la Editura Paralela 45 din Pitești în cadrul colecției Sapientia, reunește dialogurile autoarei cu psihanaliști români de prestigiu, practic întreaga gardă veche (minus analistul personal, Vasile Dem. Zamfirescu) din vremea practicii clandestine a psihanalizei. Mă refer, firește, la epoca sistemului totalitar. Invitații Ioanei Scoruș sînt Ion Vianu, Eugen Papadima, Radu Clit, Alfred Dumitrescu, Vera Șandor și Irena Talaban.

Tema cărții și, implicit, a interviurilor ce dau substanța volumului este „cum a fost posibilă psihanaliza sub comunism”. Deși foarte diferiți între ei, repondenții, de fapt principalii eroi ai cărții, oferă cam aceleași genuri de răspuns. Doar că unii sînt mai optimiști, mai expansivi, mai retorici și mai ironici, ori, dimpotrivă, mai sobri, mai austeri, mai reținuți... Una peste alta, din intervențiile celor șase psihanaliști a rezultat o perspectivă destul de unitară cu privire la starea psihanalizei în România comunistă. Anume, că aceasta a existat și a funcționat subversiv, cu riscuri majore (vezi cazul „Meditația transcendentală”), cam fără mare rigoare științifică, dar cu mult entuziasm și creativitate din partea analiștilor.

Natural, cu toate c㠄șurubul” ideologic era mai relaxat decît în anii 1960, psihanaliza continua să treacă oficial drept o disciplină burgheză decadentă și putredă, opium pentru sănătoșii fiii ai clasei muncitoare, care în strînsă alianță cu… știți povestea. O șansă deosebită a primit analiza românească prin prezența pe baricadele ei a Nadiei Bujor, psiholog foarte deschis la minte, care aparținea clanului Ceaușeștilor. Ca urmare, politrucii culturnici nu prea îndrăzneau să intervină, deși Securitatea era informată despre ce se întîmpla la Spitalul Studențesc din București sau în apartamentele private ale practicanților clandestini. Neștiind care ar fi fost reacția capilor din tribul Ceaușescu dacă Nadia și „acoliții” (sau discipolii acestora) ar fi fost deranjați de organe, responsabilii ideologici i-au lăsat pe aceștia în plata Domnului, să facă ce-or ști, numai să nu iasă scandal. Un alt aspect, pe care nici măcar întrebările iscusite și îndărătnice ale Ioanei Scoruș nu izbutesc să-l lumineze, este cel legat de „acuratețea filiației”.

După cum se știe, în psihanaliză, la fel ca în orice canisă ce se respectă sau la fel ca într-o casă domnitoare europeană, puritatea „descendenței” este decisivă. Spune-mi cu cine te-ai format ca să-ți spun dacă ești impostor sau profesionist – iată întrebarea-cheie. Or, paradoxul analizei românești, cel mai important dintre toate, este că în țara noastră nu există nici măcar un singur clinician care să se „înrudeasc㔠cu taica Freud, direct ori indirect. Patriarhul Ion Popescu-Sibiu doar a corespondat cu magistrul din Berggasse, însă nu s-a psihanlizat pe divan cu acesta. Iar așa-zisele ședințe de cură ale „nepotului patriarhal” (poate preferați formula de „delfin”?) Eugen Papdima, cu doctorul Ion Popescu-Sibiu, n-au fost decît niște simple întîlniri informale de discuții, întrebări, sfaturi, analize fragmentare de cazuri etc.

Nici vorbă despre „formare”. Or, la rîndul său, Papadima i-a format pe toți ceilalți. Cum a făcut-o, fără ca el însuși să fie format psihanalitic? Păi, foarte haiducește, mergînd prin bîjbîială, sălbatic, la șase decenii de la nașterea psihanalizei, pe urmele pionierilor vienezi. A reluat un drum făcut înaintea lui, repetînd greșelile premergătorilor și descoperind cam ce au descoperit și aceștia. De aceea, mie mi se pare cam impropriu să vorbim despre o psihanaliză românească înainte de 1989. Cel mult, am putea discuta despre o voință de psihanaliză la românii anilor anterevoluționari. Însă la rigoare, abia la cei care s-au format în Occident (Brîndușa Orășeanu, Vera Șandor cu Benno Rosenberg, la Paris etc.) sau cu psihanaliștii olandezi veniți la București întîlnim o filiație riguroasă, singurul garant al unui demers clinic verificat.

 

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații, urmărește-ne pe Facebook.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2015