la-Romania.ro     


Fondat 2011     |                     Site dedicat informarii romanilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Interviu Malginov: Sper că oficialii care spun că sistemul de la Deveselu e doar defensiv, o cred; noi avem o părere diferită

Agerpres

 

Ambasadorul Federației Ruse la București, Oleg Malginov, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că a avut discuții sincere cu autoritățile române pe tema scutului antirachetă, adăugând, însă, că speră ca oficialii care spun că sistemul de la Deveselu este doar defensiv cred acest lucru, întrucât Moscova are o opinie diferită.

"Când o parte creează un scut antirachetă, potențialul (militar — n.r.) acesteia crește, iar potențialul celeilalte părți se reduce. Deci aceasta este discrepanța. Am discutat acest lucru.

Sper că autoritățile, oficialii care spun că acest sistem e doar defensiv cred asta, dar noi avem o părere diferită. Mă aflu aici să expun și acest punct de vedere autorităților, să spun că noi nu suntem de acord cu acest lucru", precizează Malginov.

În interviu, diplomatul rus mai vorbește despre situația din Ucraina, despre Transnistria și Republica Moldova, dar și despre relația politică dintre România și Federația Rusă la ora actuală.

De asemenea, un alt subiect adus în discuția cu ambasadorul rus vizează șansele României de a atinge independența energetică.

AGERPRES: Domnule ambasador, cum ați califica relația dintre România și Federația Rusă? 
Oleg Malginov: După cum vă puteți imagina, astăzi intensitatea relațiilor dintre țările noastre nu e la fel de ridicată ca înainte. De fapt, nu mai avem contacte active la nivel politic.

Avem un schimb de anumite scrisori, felicitări și așa mai departe, dar la nivel politic nu avem contacte. Ceea ce e regretabil, deoarece, acum circa un an și jumătate, aveam planuri destul de bune cu privire la extinderea relațiilor noastre în multe domenii, în sfera politică, economică, culturală, educațională etc.

Am avut proiecte de acorduri în anumite sfere care ar putea fi benefice atât pentru România, cât și pentru Federația Rusă, deci nu sunt anulate. Sper. Sunt doar în așteptare. Sunt amânate puțin, iar eu lucrez aici pentru a vedea în viitor posibilitatea de a implementa ideile la care am lucrat împreună mai înainte.

Dar avem relații destul de active. Am contacte cu autoritățile din România din toate sferele, cu Ministerul de Externe, cu Administrația, cu Executivul, cu reprezentanți ai societății civile și cu alții. Știu că Ambasada română din Moscova de asemenea lucrează activ cu autoritățile noastre, deci avem un schimb bun și stabil de informații, mesaje, semnale, pentru că e foarte important să cunoaștem în detaliu poziția fiecărei țări. Diplomații lucrează acum.

Avem contacte printre operatori economici. Relațiile noastre în economie sunt încă destul de active. Sperăm să nu obținem rezultate foarte slabe în 2015, dar 2014 nu a fost rău, nivelul schimburilor comerciale a fost același cu cel înregistrat în anii precedenți.

Deci e bine și aș vrea să spun că exporturile românești către Federația Rusă sunt în creștere, exporturile noastre sunt încă la același nivel și sperăm ca agenții noștri economici, oamenii de afaceri să nu sufere dacă va fi o activitate mai redusă în domeniul politic. Avem contacte printre oameni, avem relații printre regiuni și avem planuri despre cum vrem să procedăm. Totuși, relațiile culturale există și cel mai probabil vom avea un nou impuls în aceste relații.

Deci sunt destul de multe lucruri de făcut. Dacă vă amintiți, la sfârșitul anului 2014, Rusia a fost reprezentată foarte activ la Târgul de Carte Gaudeamus din București, am avut prezentarea filmului nostru, am avut expoziție proprie, am avut artiștii noștri și intenționăm să îi avem și anul acesta. În săptămânile următoare, intenționăm să avem niște schimburi culturale, pentru a continua această activitate și în viitor.

AGERPRES: Ați spus că exporturile românești către Federația Rusă sunt în creștere. Deci, în ciuda sancțiunilor... 
Oleg Malginov: Sancțiunile sunt ale dumneavoastră, nu ale noastre. Din câte înțeleg, aceste așa-zise sancțiuni nu acoperă toate domeniile.

Dacia lucrează în continuare și, în ciuda dificultăților de pe piața mașinilor din Federația Rusă, Logan sau Dacia — avem Renault Logan — e marca ce a suferit cel mai puțin și lucrează în Federația Rusă, asamblează mașini, și să sperăm că o vor face și în continuare. Avem exporturi de mobilă, medicamente, prin urmare există posibilități.

AGERPRES: Cum a văzut Moscova alegerile prezidențiale din România de anul trecut? 
Oleg Malginov: Un eveniment normal, pozitiv. Poporul român, cetățenii români au votat pentru candidatul pe care l-au ales. Președintele nostru l-a felicitat pe președintele Iohannis cu ocazia alegerilor și a exprimat dorința ca relațiile noastre să fie mai bune, să se îmbunătățească.

Prin urmare, sperăm ca alături de noul președinte să căutăm oportunități pentru a avea relații mai stabile și mai previzibile în viitor.

AGERPRES: Vă așteptați la nuanțe diferite în abordarea României vizavi de Rusia din partea noului președinte al României? 
Oleg Malginov: Cum am spus, e destul de greu să te referi la nuanțe, deoarece fiecare persoană aduce propriile sale nuanțe și e normal.

Unele persoane sunt mai emoționale, mai deschise, alții sunt mai puțin deschiși sau se exprimă mai puțin, dar, cum am spus, pentru noi, relațiile cu România pot fi importante dacă sunt previzibile, dacă sunt bazate pe principii, dacă sunt orientate către îmbunătățirea relațiilor și către o abordare constructivă și dacă avem discuții sincere despre chestiunile cu privire la care avem poziții diferite.

AGERPRES: NATO a desfășurat exerciții militare vaste în Marea Neagră, în timp ce Rusia a desfășurat manevre în Crimeea și în alte părți. Credeți că aceasta e singura modalitate de a menține echilibrul între cele două puteri? 
Oleg Malginov: Întrebarea e destul de vastă, aș spune.

În primul rând, aș vrea să spun că noi am recunoscut faptul că NATO, așa cum este, e un actor important în cadrul relațiilor internaționale și am stabilit relații cu NATO cu multă vreme în urmă.

Aceste relații au fost îmbunătățite prin crearea Consiliului Federația Rusă — NATO. Dar am fost mereu preocupați și am exprimat acest lucru deschis, nu de NATO ca organizație, și aș vrea să subliniez acest lucru, nu de NATO ca organizație, dar de extinderea structurii militare NATO către est, structură militară care este foarte aproape de Federația Rusă.

Acest lucru nu a fost în conformitate cu înțelegerea la care s-a ajuns între NATO și Federația Rusă la începutul acestei noi faze a relațiilor. Și am arătat acest lucru, dar preocupările noastre nu au fost luate în considerație.

De fapt, abordarea noastră a fost bazată pe principiul că toți actorii din marea zonă europeană trebuie să evolueze și să acționeze pe baza principiului securității egale, care ar însemna să nu întărești securitatea unui jucător, în detrimentul securității altui jucător. Acesta a fost principiul pe care l-am propus spre introducere în tratat, care ar reglementa situația de securitate post-Război Rece, în spațiul modern european, propunere făcută în 2008.

Acest lucru nu a fost acceptat. Din păcate, anumiți pași făcuți de NATO sau de cele mai importante state membre au fost contraproductivi, îndreptați către distrugerea acestui principiu și securitatea Federației Ruse a fost periclitată.

Noi plecăm încă de la același punct de vedere, că securitatea este foarte importantă și că trebuie să găsim o manieră de a reglementa echilibrul de interese de securitate ale tuturor statelor membre. Din păcate, acum nu avem niciun mecanism regulat de contacte cu NATO pentru a discuta aceste chestiuni delicate și sensibile.

Prin urmare, cred că va sosi un moment în care capitalele vestice vor fi nevoite să înțeleagă faptul că trebuie să reluăm un dialog normal. În caz contrar, acest gen de întăriri militare vor aduce amenințări suplimentare în regiune. Au exprimat acest lucru și reprezentantul nostru permanent la NATO, ministrul nostru de Externe și președintele nostru — au exprimat îngrijorarea față de activitatea NATO la granițele Federației Ruse.

AGERPRES: Dar care este rolul țărilor din apropierea granițelor NATO, precum Georgia, Moldova, Ucraina? Au dreptul să decidă din ce alianță fac parte? 
Oleg Malginov: Fiecare țară are dreptul să ia propria hotărâre suverană. Hotărârea suverană e bazată pe viziunea asupra propriilor interese de securitate și cred că politicienii trebuie să se gândească cum un pas sau altul ar influența situația în întreaga regiune. Și noi avem propriile noastre interese de securitate și linii roșii de securitate. Deci luăm propriile noastre decizii.

AGERPRES: Care este poziția Rusiei față de amplasarea scutului antirachetă de la Deveselu? 
Oleg Malginov: Am discutat această chestiune cu autoritățile române de mai multă vreme destul de sincer. Înțelegem că România este parte a eforturilor colective în această privință.

Avem o abordare diferită a acestei chestiuni față de București. Vedeți, eu am auzit de multe ori și noi am auzit de multe ori că e un sistem pur defensiv. Bine, să spunem că așa e. Dar, acum 40 de ani, politicienii și planificatorii militari ai timpului și-au dat seama că e o legătură puternică între armele defensive și cele ofensive.

Și au fost încheiate două tratate între Uniunea Sovietică și Statele Unite. Unul se referă la limitarea rachetelor ofensive, strategice și celălalt, partea sa inalienabilă, adică sunt absolut interconectate, legat de apărarea antirachetă. Această legătură a fost stabilită, s-a căzut de acord asupra ei. Mai târziu, această legătură a fost distrusă de decizia Washingtonului de a ieși din tratatul asupra apărării antirachetă și de a dezvolta aceste așa-zise scuturi antirachetă.

Cu privire la armamentele strategice, nu se poate spune că o armă este doar defensivă, iar alta doar ofensivă. Când vorbim despre strategie, despre componentele echilibrului forțelor militare, vorbim de potențialul militar. Aș spune că nu este vorba de forțe, ci de potențial, iar apărarea antirachetă face parte din potențial, care include totul, atât partea ofensivă, cât și cea defensivă.

Prin urmare, în ceea ce ne privește, considerăm asta ca fiind o provocare și o amenințare, pentru că potențialul militar al țărilor e crescut în detrimentul potențialului Federației Ruse.

Acordurile pentru reducerea rachetelor nucleare și pentru dezarmare au fost bazate pe prezumția că potențialul nostru militar e mai mult sau mai puțin echilibrat și egal și scăderea potențialului se făcea simultan, în paralel. Când o parte creează un scut antirachetă, potențialul acesteia crește, iar potențialul celeilalte părți se reduce.

Deci aceasta este discrepanța. Am discutat acest lucru. Sper că autoritățile, oficialii, care spun că acest sistem e doar defensiv, cred asta, dar noi avem o părere diferită. Mă aflu aici să expun și acest punct de vedere autorităților, să spun că noi nu suntem de acord cu acest lucru.

Am propus discuții pe marginea acestui subiect. Acum trei ani, a avut loc o conferință mare la Moscova, cu specialiști care se ocupă de sisteme antirachetă, de rachete, de toate aceste lucruri. Au participat și mulți specialiști și militari din numeroase țări. Vom organiza această conferință și în acest an.

Dar reprezentanții țărilor NATO nu participă la nivel politic. E păcat, pentru că am putea continua discuțiile care au început acum câțiva ani. Nu au fost foarte constructive, dar cel puțin s-a ajuns la un anumit nivel de înțelegere la momentul respectiv. Este o problemă, considerată destul de gravă în Federația Rusă.

AGERPRES: Dar NATO pretinde că scutul e împotriva amenințărilor din Orientul Mijlociu. Sunteți de aceeași părere sau nu? 
Oleg Malginov: Dumneavoastră credeți că e împotriva Orientului Mijlociu?

AGERPRES: Nu sunt specialist. 
Oleg Malginov: Nici eu nu sunt specialist, dar, sincer vorbind, nu am auzit pe nimeni discutând activ despre dezvoltarea unui scut antirachetă în legătură doar cu situația din Orientul Mijlociu.

Chiar săptămâna aceasta (miercuri — n.r.) a avut loc, din câte am înțeles, o conferință în Marea Britanie, unde a participat ministrul de Externe, domnul Aurescu, iar tema acesteia a fost, poate că nu o voi spune exact, ''Scutul Antirachetă și Relațiile cu Federația Rusă''. Nu relațiile cu țările din Orientul Mijlociu, ci relațiile cu Federația Rusă.

Pare că toată lumea înțelege ce înseamnă, dar fiecare spune altceva în public. Să o lăsăm așa. Încerc să exprim poziția, abordarea Federației Ruse, care e serioasă și avem motive de îngrijorare. Să nu ascundem acest lucru.

AGERPRES: România e una dintre țările membre UE care susține ferm menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei și chiar înăsprirea lor în anumite cazuri. Ce părere are Moscova despre această poziție? 
Oleg Malginov: Mai întâi de toate, să spunem că nu considerăm sancțiunile unilaterale care au fost introduse de un număr de state ca fiind mijloace legitime în relațiile internaționale. Credem că în mare măsură decizia a fost impusă unui număr de țări europene și nu va fi un element pozitiv în relațiile internaționale.

AGERPRES: România e una dintre aceste țări? 
Oleg Malginov: În primul rând, să spunem că suntem în mare măsură de părere că evenimentele care au condus la decizia impunerii de sancțiuni nu au fost atât de simple precum au fost prezentate aici, în România. Avem o perspectivă diferită asupra celor întâmplate.

Avem și o perspectivă diferită asupra naturii motivului impunerii sancțiunilor. Da, cunoaștem poziția autorităților din România legată de această chestiune. Nu considerăm că e o poziție constructivă.

Dar așa cum autoritățile ruse au spus-o în repetate rânduri, sancțiunile nu ne-au fost impuse la inițiativa noastră, nu vom continua să ne rugăm să fie anulate. E la latitudinea țărilor să decidă cum vor să aibă de-a face cu Federația Rusă, ce nivel de relații vor să aibă și cum văd, cum privesc spre viitor. Poziția noastră a fost exprimată clar: aceste sancțiuni nu sunt legitime, nu înțelegem cum vor servi scopului declarat. Vedem că scopul sancțiunilor e diferit de cel proclamat.

AGERPRES: Deci care e scopul? 
Oleg Malginov: Scopul poate fi destabilizarea situației din interiorul Federației Ruse, lucru de asemenea imposibil. Dar spun că vor impune Federației Ruse schimbarea anumitor decizii care au fost luate deja. E imposibil.

AGERPRES: Puteți explica despre ce decizii e vorba? 
Oleg Malginov: Trebuie să discutăm toată chestiunea crizei ucrainene și să vedem care e situația reală. Unele sancțiuni au fost impuse sub pretextul că Federația Rusă participă la evenimentele din estul Ucrainei. Nu participăm în estul Ucrainei, ci încercăm să ajutăm la rezolvarea situației de acolo.

Unele sancțiuni sunt legate de problema Crimeei, de așa-numita anexare și așa mai departe. Nu putem accepta sub nicio formă, pentru că situația Crimeei a fost diferită și voința poporului exprimată în referendum, cu peste 90% în martie 2014, a stat la baza deciziei Parlamentului Federației Ruse cu privire la reunificarea Crimeei cu Federația Rusă.

Istoria Crimeei este lungă. Și această decizie e susținută de către rezultatele sondajelor făcute de cercetători independenți din țări din vest, care spun că peste 85% (din populația locală) încă mai susțin decizia, în ciuda dificultăților care au fost create artificial pentru populația de acolo. Și această decizie nu se va schimba.

Iar sancțiunile care sunt îndreptate împotriva Federației Ruse, prin implementarea așa-zisului Acord Minsk 2, nici măcar nu au o legătură logică, pentru că neimplementarea sau dificultățile în implementarea Acordului Minsk 2 sunt create de Kiev. Am arătat de câteva ori că, în ultimele 10 zile, deciziile luate de autoritățile de la Kiev distrug Acordul Minsk 2. Deci care e legătura cu sancțiunile împotriva Federației Ruse?

Noi considerăm că anumite elemente ale sancțiunilor împotriva Rusiei și alte decizii legate de acestea, care ar putea fi luate pentru susținerea militarizării Ucrainei, au scopul de a sabota Acordul Minsk 2. Prin urmare, nu putem exclude faptul că sunt anumite forțe, în anumite țări, care ar fi interesate să reia activitățile militare.

AGERPRES: Cu ce scop? 
Oleg Malginov: Pentru că e mai ușor să lupți decât să construiești.

AGERPRES: Președintele Poroșenko a spus deja că există 11 țări care au contracte pentru livrarea de arme defensive Ucrainei. 
Oleg Malginov: E liber să aibă aceste contracte. Nu a specificat care sunt țările respective, nu a specificat cine va plăti pentru asta, de unde va lua banii, din credite FMI, din credite de la alte state europene, nu știu. Dar, cum am spus, un transfer masiv de armament spre Kiev, fără implementarea Acordului de la Minsk, înseamnă că se dorește întărirea armatei sau autorității pentru a zdrobi populația din estul țării, cu forța. Va fi cel mai prost scenariu posibil, care va destabiliza Ucraina și mai mult.

AGERPRES: Apropo de sancțiuni, Rusia are mijloacele necesare să depășească aceste sancțiuni? Are puterea economică? 
Oleg Malginov: Desigur, nu vreau să spun că e un lucru pozitiv, pentru că sancțiunile sunt ceva controversat față de regimul de comerț normal, față de Organizația Mondială a Comerțului, față de prerogativele Consiliului de Securitate ONU, etc. Dar chiar și în aceste decizii foarte negative există și anumite elemente pozitive.

De fapt, ne confruntăm cu o situație economică dificilă în Federația Rusă, pe care economiștii noștri o pun pe seama influenței sancțiunilor în proporție de 10% — 15%. Restul este rezultatul unor dezechilibre în dezvoltarea economică în ultimii 20 de ani, când totul s-a concentrat pe dezvoltarea producției de petrol și gaze și pe exportul de petrol și gaze.

Înseamnă o economie cu un anumit export monobasic, în legătură cu care economiștii au încercat să ne avertizeze. Dar când vin banii, e foarte greu să începi să faci schimbări, pentru că ai nevoie să faci investiții și să tai anumite beneficii. Acum situația s-a dezvoltat în așa fel încât paradigma economică a țării trebuie schimbată. Trebuie acordată mai multă atenție inovației, mai multă atenție altor industrii, mai multă atenție agriculturii, mai multă atenție dezvoltării sectorului social, educației, sănătății. Da, va fi dificil, dar nu este doar influența sancțiunilor. A fost o necesitate economică. Dar sancțiunile au dat, de asemenea, un anumit impuls.

Țara nu poate fi izolată. Rusia caută să dezvolte relații cu alte țări. Știți că mulți oameni de afaceri europeni care își bazaseră afacerile și prosperitatea pe relațiile cu Federația Rusă sunt nemulțumiți, critică deciziile luate. Și sunt dornici să reia relațiile comerciale normale cu Federația Rusă.

Cifrele încă nu sunt vizibile la suprafață, dar statisticile pe ultimele luni au indicat o creștere substanțială în producția internă în mai multe domenii în Federația Rusă. Și da, vor fi greutăți economice, legate atât de sancțiuni, cât și de reformele structurale, timp de 2-3 ani. Dar Federația Rusă e cu siguranță suficient de puternică să depășească aceste dificultăți. Apoi nu va fi ușor pentru oamenii de afaceri din Vest să se întoarcă pe piață.

Nu va fi atât de ușor. Priviți în istorie ce efecte au avut sancțiunile asupra Cubei? Și-au atins scopul? Ce s-a realizat? Care sunt alte regimuri de sancțiuni și care sunt rezultatele lor? Sunt scopuri proclamate, dar nu funcționează. Sancțiunile nu reprezintă metoda de a atinge acele obiective politice sau de politică externă.

AGERPRES: Cuba este subdezvoltată acum. 
Oleg Malginov: Dar sancțiunile erau pentru a distruge regimul lui Castro și ei i-au pedepsit pe oameni.

AGERPRES: Care este poziția Rusiei cu privire la schimbările politice de la Chișinău? Ce șanse credeți că are R. Moldova să se alăture UE? 
Oleg Malginov: Și care sunt schimbările politice din Chișinău? Au fost alegeri...

AGERPRES: Alegerile. 
Oleg Malginov: Au avut loc alegeri, cunoaștem rezultatele. Nu sunt ambasador la Chișinău, însă acum, din fericire, după câteva săptămâni, există Guvern, ok.

AGERPRES: După multe săptămâni. 
Oleg Malginov: Au fost alegeri și în Republica Găgăuză și avem un nou lider al Găgăuziei.

AGERPRES: Care dorește federalizarea Republicii Moldova. 
Oleg Malginov: Să-i lăsăm pe moldoveni să vorbească pentru ei înșiși. Noi avem relațiile noastre cu Moldova și sperăm ca acele relații să continue. R. Moldova este membru al Comunității Statelor Independente (CSI) și încă are anumite obligații și preferințe ca membru. Au semnat un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană care, am spus-o de multe ori, în anumite cazuri, contravine obligațiilor din regimul CSI, regimul de comerț. Așadar vor fi niște consecințe.

AGERPRES: Consecințe economice? 
Oleg Malginov: Economice. Ei bine, vedeți dumneavoastră, noi de la început am zis tuturor partenerilor noștri, inclusiv celor din Uniunea Europeană, că este contraproductiv să creezi alternative, ori Uniunea Europeană, ori CSI. Am propus să încercăm să vedem cum ne putem apropia în cadrul regimurilor diferite pentru ca țările să nu fie puse în situația de a alege unul sau celălalt. Dar nu a fost luat în considerare și situația a evoluat diferit.

Acum suntem în poziția în care cu adevărat alegerea trebuie să existe, ori așa, ori altfel. Propunerea noastră de a discuta relațiile dintre Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică și de a vedea dacă, poate, le putem face mai compatibile este pe masă, dar, din cauza situației actuale cu sancțiunile și așa mai departe, nu se discută. Însă totuși, (propunerea — n.r.) e pe masă și examinarea acesteia depinde de state, de autorități și de popoare. Să nu uităm de popoare, de legăturile tradiționale, de exporturi și importuri. Să nu uităm de asta.

Desigur, plănuim, ne gândim, sperăm că relațiile cu R. Moldova vor continua pe baze normale, dar nu putem ignora, de exemplu, discriminarea împotriva presei rusești din Moldova, restricțiile pentru jurnaliștii ruși de a veni la Chișinău, lucru care nu este în conformitate cu standardele europene. Așa că sunt multe probleme și nu putem înțelege de ce să le multiplice. Nu găsim asta ca fiind folositor.

AGERPRES: Președintele ucrainean Poroșenko a spus, la finalul întâlnirii cu președintele nostru, că cei doi au căzut de acord să își dea toată silința pentru integrarea Transnistriei în R. Moldova. Care este poziția Rusiei? 
Oleg Malginov: E o întrebare foarte interesantă, pentru că sunt mai multe semne de întrebarea decât răspunsuri. Președintele ucrainean Poroșenko a folosit cuvântul 'a dezgheța', care în rusă are mai multe conotații. Unul dintre ele este 'să încingi'. Deci, dacă dorința președintelui ucrainean, pronunțată în prezența președintelui român, este de a încinge situația de acolo, e foarte greu de acceptat.

Dacă președintele Poroșenko a vrut să spună că dorește să facă procesul de rezolvare a situației din Transnistria, din Moldova, mai eficient, mai activ, ok, noi asta facem în ultimii ani, iar Ucraina, în ultimii 3-4 ani, a fost foarte pasivă. Singurul lucru pe care l-au făcut în ultimul an este că s-au alăturat blocadei, au încercat să se alăture blocadei Transnistriei, lucru ce contravine cu tot complexul de acorduri care există. Știți că există anumite obligații ale tuturor părților cu privire la cum să abordeze rezolvarea situației Transnistriei în Moldova. Iar embargoul economic nu este un element care să faciliteze asta. Ăsta este punctul I.

Punctul II, bineînțeles că înțelegem dorința președintelui ucrainean de a contribui la rezolvarea problemei. Există un format stabilit, care se cheamă 5+2, 2 însemnând cele două părți din R. Moldova, autoritățile de la Chișinău și din Transnistria. Doi garantori — Federația Rusă și Ucraina, trei intermediari — Federația Rusă, Ucraina și OSCE — și alte două părți — Uniunea Europeană și Statele Unite, deci cinci.

România, apropo, în calitatea ei națională, nu este membru al acestui proces, dar ca membru al Uniunii Europene, ca membru al OSCE, este acolo. Ei bine, prima mea reacție a fost că cei doi președinți au căzut de acord să aibă un soi de format alternativ pentru a rezolva situația, pentru a trece peste, pentru a înlocui acordul 5+2. Este ciudat, deoarece, la nu multă vreme după alegeri, a fost o întrevedere între părțile din Chișinău și Tiraspol pentru a revigora formatul 5+2.

Câtă vreme am fost aici am auzit de la liderii politici din România, public, și în discuțiile cu mine, că susțin formatul 5+2, că doresc ca el să fie mai activ, mai orientat către rezultate. Așadar asta nu înțeleg, nu știu ce a fost în spatele acestei declarații și sper că poziția Bucureștiului nu s-a schimbat și continuă să sprijine formatul 5+2.

Iar punctul III în declarația președintelui ucrainean este că nu s-a regăsit nimic despre partea moldovenească. Așadar e pregătit să rezolve ceva pentru cineva, pe când poziția noastră pentru toate situațiile este că mai întâi părțile trebuie să cadă de acord. Acordul trebuie să fie între ele, iar mai apoi facilitatorii, garantorii trebuie să ofere asistență în implementarea acordului stabilit. Dar președintele Poroșenko nu a vorbit despre discuțiile dintre Chișinău și Tiraspol.

Nu a vorbit niciodată despre popor. Or, vedeți dumneavoastră, este ciudat, dar acest lucru are legătura și cu propria țară. El nu vorbește despre negocieri cu reprezentanții propriei populații din estul Ucrainei. Întotdeauna spune că cineva trebuie să rezolve pentru popor. Aceasta este o abordare greșită. Oamenii vor rezolva problemele. Dacă nu este un acord între oameni, dacă nu există un acord între reprezentanții lor, nimeni din exterior nu poate impune un acord de lungă durată. Dar sper că, deși președintele Iohannis nu s-a exprimat, poziția României nu s-a schimbat.

AGERPRES: Doar Poroșenko a făcut-o. Dar cum vede Rusia soluția la această problemă, Transnistria și Moldova? Federalizarea ... 
Oleg Malginov: Nu, vă rog! Așa cum am spus, Rusia nu inventează scheme. Avem doi parteneri de negocieri. Avem populații, avem oameni ce locuiesc în aceste zone. Să îi lăsăm să discute cu bună credință, să îi lăsăm să își facă singuri o schemă de lucru. Sunt multe, după cum am spus, dificultăți, și știți că au fost multe etape.

A fost o propunere de federalizare, aceasta nu a fost făcută de Federația Rusă. În R. Moldova a fost adoptată o lege pe statutul special al regiunilor din cealaltă parte a Nistrului, lucru ce a subminat, realistic vorbind, procesul de negociere, însă, cu toate astea,... cele două părți trebuie să se așeze și să discute. Așa cum este acum considerăm acesta un efort, un proces de a găsi soluții în interiorul Republicii Moldova. Nu spunem nimic altceva.

Poziția noastră a rămas aceeași. Însă schemele nu vor fi discutate la Bruxelles, la Washington, la Moscova, Kiev sau în București. Ei vor discuta.

AGERPRES: Puteți să ne explicați în câteva cuvinte scopul principal al tratatului semnat între Federația Rusă și Osetia de Sud? Care este scopul acestui Acord? 
Oleg Malginov: Vă referiți la Tratatul ...

AGERPRES: ... de Alianță și Integrare. 
Oleg Malginov: Acesta este continuarea tratatului de relații dintre două state independente, ceea ce înseamnă o anumită asistență în rezolvarea anumitor probleme din domeniul securității.

AGERPRES: NATO pretinde că acest tratat contravine cu dreptul internațional. Ce părere aveți despre asta? 
Oleg Malginov: NATO pretinde multe lucruri. Noi nu credem că un tratat între două state suverane violează legile internaționale.

AGERPRES: Cu privire la Orientul Mijlociu și ISIS, care este soluția pentru această problemă în viziunea Rusiei? 
Oleg Malginov: În primul rând, poziția noastră a fost și este că terorismul trebuie distrus, este un fenomen foarte periculos și rău al timpurilor noastre ce necesită o combinare a eforturilor.

Am contribuit foarte mult și continuăm să contribuim la întărirea securității Irakului, lucru ce va mări capacitatea sa de a lupta împotriva grupărilor teroriste și știți că a fost, nu de mult, o întâlnire la Moscova cu scopul de a întări această cooperare. Știm, desigur, că există o coaliție ce contribuie la eforturile statului irakian, iar aceste eforturi sunt bazate pe un acord cu autoritățile din Bagdad. Ei bine, e normal, noi, deși nu participăm direct în aceste evenimente, ne facem treaba.

Dacă e să vorbim despre același rău în Siria, de exemplu, noi considerăm că cel mai grav este că guvernul sirian nu este luat drept partener în lupta împotriva teroriștilor Statului Islamic, deși ei suportă cea mai mare parte din povară și principala responsabilitate în asta.

Ciudat! Când, acum un an, era în discuție distrugerea armelor chimice, guvernul Siriei era un partener în organizațiile internaționale și al altor state din Vest. Acum nu fac un parteneriat cu ei, deși luptă împotriva unui inamic comun. Dar lupta este importantă și este necesară.

Între timp, trebuie să analizăm și motivele — culturale, filosofice, politice — și să nu uităm că unul dintre motivele pentru care această amenințare a apărut în Orientul Mijlociu și nordul Africii a fost intervenția în treburile interne ale unora dintre aceste state sub pretextul democratizării, schimbării de regim, susținerea revoluțiilor și așa mai departe. Aceasta e o reacție, deși neprevăzută, a acțiunilor țărilor occidentale în Irak acum zece ani, în Libia...

AGERPRES: ... și în Siria? 
Oleg Malginov: O făceau și în Siria, nu direct, ci indirect, iar liderii politici din Statele Unite chiar au recunoscut, într-o anumită măsură, că politicile lor posibil — au zis "posibil"—influențează acest fenomen. Acesta este primul punct și trebuie luat în considerare. Însă și în Afganistan, Talibanul a fost creat din exterior.

Așadar aceasta e o trăsătură ce trebuie înțeleasă fără excepții, că nu pot fi teroriști buni și teroriști răi. Teroriștii sunt răi și nu poți susține teroriștii sau să-i combați aici și să-i sprijini în altă țară. E cunoscut faptul că arme date rebelilor din Libia au fost folosite de către aceleași grupuri în Mali și alte state africane împotriva unor guverne legitime.

Așadar, a lupta împotriva terorismului nu înseamnă doar a lupta imediat și acum, lucru important, dar înseamnă, de asemenea, și măsuri preventive, măsuri cu scopul de a lua în considerare îngrijorările, identitatea, credința variilor grupuri religioase, lingvistice, din lumea întreagă, deoarece este imposibil să impui o singură viziune a lumii tuturor grupurilor diferite de pe acest glob. Iar când oamenii văd că nu sunt respectați, reacțiile pot fi diferite.

Iar asta se observă nu numai în nordul Africii. Se vede și în reacțiile unor state europene, ne întâlnim cu aceste reacții și în țările la sud de Federația Rusă și în câteva alte state, deci acesta e un pericol și trebuie să-l discutăm. Din păcate, cooperarea noastră în domeniul luptei antiteroriste cu actorii majori nu este așa de activă cum a fost înainte și credem că nu este deloc în beneficiul luptei împotriva acestor evenimente și fenomene.

AGERPRES: Ați luat în considerare acțiuni directe împotriva ISIS în cooperare cu Alianța? 
Oleg Malginov: Nu sunt persoana responsabilă pentru asta. Pentru moment, asistența acordată autorităților legitime ale acestor state este suficientă.

AGERPRES: România spune că dorește să devină independentă din punct de vedere energetic. Credeți că ar putea face asta? 
Oleg Malginov: Este la latitudinea României. De ce nu?

AGERPRES: Are mijloacele? 
Oleg Malginov: De ce nu? Depinde de autorități, depinde de oameni. Aveți resurse, nu numai petrol și gaze, dar și resurse hidro, cele regenerabile, resurse energetice non-tradiționale, cărbune, o centrală nucleară, așadar, de ce nu? Țara poate face în domeniul acesta ce dorește.

Știu că această întrebare e pusă în legătură cu exporturile de gaz rusesc către România. Ei bine, dacă țara nu are nevoie de gaz, dacă ce are este suficient, ce putem să facem? Dacă doriți să îl vindeți mai departe altundeva asta este altceva, dar este normal. Dar sper că știți de ce scade cererea la gaz? Desigur, eficiența energetică crește, dar și anumite întreprinderi industriale, ce consumau mult gaz în domeniile industriei grele, metalurgiei, producerii de fertilizant, au fost oprite — așadar și acesta e un motiv.

AGERPRES: Aveam o industrie învechită care cerea multe resurse, însă această industrie nu mai există acum. 
Oleg Malginov: E la latitudinea voastră să decideți. Eu știu că anumite unități industriale, care cereau foarte mult gaz pentru producție — care era necesară aici în România și care era exportată — nu mai lucrează acum, așa că dacă este bine sau rău nu trebuie ca eu să fac evaluări sau să judec.

AGERPRES: Care sunt cele mai importante proiecte desfășurate de către Ambasada rusă în România pe lângă activitatea diplomatică obișnuită? 
Oleg Malginov: În primul rând aș vrea să atrag atenția asupra faptului că suntem în 2015. Este anul aniversării a 70 de ani de la victoria în Al Doilea Război Mondial — pentru Federația Rusă, Marele Război Patriotic — iar Ambasada plănuiește destul de multe aici, în România, pentru a sărbători această dată. Suntem în contact cu autoritățile, suntem în contact cu asociațiile veteranilor, suntem în contact cu Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, cu autoritățile locale, cu organizații non-guvernamentale. Plănuim să vizităm multe locuri unde au fost înmormântați soldați sovietici, de varii naționalități, ce au murit aici pentru libertatea României. Știți că avem mai mult de 250 de locuri unde au fost înmormântați soldați sovietici și nu este o listă exhaustivă. Știm că sunt mai multe locuri, le căutăm.

Avem o reprezentanță specială aici care caută. Avem un acord prin care vom avea o festivitate destul de mare aici, în Cimitirul Herăstrău.

Așteptăm o delegație din Federația Rusă ce include acei veterani care au participat la eliberarea României.

Avem un proiect de a publica memorii ale soldaților români care au încheiat războiul luptând împotriva germanilor alături de soldați sovietici, cu soldați ruși, deși începuseră războiul în altă tabără — da, nu este atât de simplu — și sperăm că acesta va fi un eveniment ce va aduce tinerei generații o înțelegere mai detaliată a acelei perioade ce s-a încheiat acum 70 de ani.

Am fost surprins că în ultimul an autoritățile de aici au încercat să evite să menționeze că am fost împreună în ultima etapă a celui de-Al Doilea Război Mondial. Pe lângă asta, vom avea și un festival special de film aici, în București, dedicat acestei date, și plănuim unele expoziții fotografice. Așa că sunt multe evenimente și sper că alături de mulți dintre partenerii noștri din România vom reuși să le facem.

În al doilea rând aș vrea să menționez deschiderea Centrului Cultural Rusesc. Sperăm că va fi deschis tot în mai, nu departe de Ambasadă, și plănuim să facem din el un centru de diseminare a culturii rusești, a literaturii rusești, poate a învățării limbii ruse, de orientare în învățarea limbii ruse. Și același lucru va fi făcut la Moscova de Institutul Cultural Român.

Acesta plănuiește să-și deschidă reprezentanță acolo, la Moscova, lucru ce va fi, de asemenea, un eveniment important. Așadar, dacă totul iese după cum este plănuit, acestea vor fi cele mai importante două evenimente de aici și vor contrasta cu o anumită — cum să spun — nu aș spune înghețare, aș spune limitare a activității de pe frontul bilateral, ca să putem contribui astfel la relațiile noastre bilaterale.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații, urmărește-ne pe Facebook.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2015