la-Romania.ro     


Fondat 2011     |                     Site dedicat informarii romanilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Interviu Ovidiu Gheorghe (PNVV): Fără brandul de țară vinicolă va fi foarte greu să creștem notorietatea pozitivă a României

Agerpres

 

România are nevoie de un brand de țară vinicolă pentru a conta pe piața internațională a producătorilor de vin și a-și crește notorietatea, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe.

'Ne lipsește brandul de țară producătoare de vinuri și implicarea Guvernului prin resurse logistice și umane în piețele de destinație. Fără acest brand de țară vinicolă va fi foarte greu să creștem notorietatea pozitivă a României. Soluții sunt, dar trebuie să avem cu cine să le discutăm", afirmă Ovidiu Gheorghe.

Acesta consideră că fondurile europene alocate în ultimii ani pentru dezvoltarea sectorului au avut un impact semnificativ mai ales din punct de vedere al creșterii calității vinurilor produse în România, poziționând vinul românesc 'pe harta mondială a vinului".

Ovidiu Gheorghe vorbește despre situația institutelor de cercetare din domeniu, preferințele românilor în materie de vin, dar și despre producătorii de vin care participă la competiții internaționale de anvergură și reușesc să câștige foarte multe distincții.

AGERPRES: Ce efecte considerați că va avea reducerea accizelor la băuturi pentru piața vinului din România? 
Ovidiu Gheorghe: În general, propunerile de modificare a Codului fiscal vor avea efecte pozitive în piață atât din punct de vedere al încasărilor la bugetul de stat prin diminuarea evaziunii fiscale, cât și din punct de vedere al creării unui mediu concurențial mai corect. Reducerea accizelor la toate categoriile de băuturi va fi benefică. Din punct de vedere al accizei la vinurile efervescente, toate statele europene producătoare de vinuri au acciza zero, deci măsura era așteptată din 2003 când am convins Guvernul să introducă nivel zero al accizei la vinurile liniștite. Noi am propus în acest nou context de legiferare nivel zero atât la vinurile efervescente, cât și la băuturile pe bază de vin, interesul fiind de a reuși să comercializăm mai ușor vinul materie primă pentru aceste categorii de băuturi, clar mult mai "sănătoase" decât băuturile spirtoase. Este cert că piața vinului are potențial să se dezvolte în România. Dacă va scădea producția gospodărească prin măsuri administrative, piața legală se poate dubla în următorii 8-10 ani.

AGERPRES: Ați participat la dezbaterile din Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, ce au avut ca obiectiv finalizarea proiectului Legii Viei si Vinului. Ce noutăți sunt pe acest proiect? 
Ovidiu Gheorghe: Este un proiect de lege așteptat să fie finalizat de 5 ani, în această perioadă Uniunea Europeană modificând de două ori legislația în domeniu. Vom avea o lege nouă care răspunde necesității pieței și este în acord cu legislația unională. Una dintre noutăți este că vechiul sistem de clasificare a vinului, care cuprindea vinuri cu denumire de origine controlată (D.O.C.), vinuri cu indicație geografică recunoscută (IG) și vinuri de masă, a fost înlocuit cu sistemul European: vin cu D.O.C, vin cu I.G. vin fără D.O.C. și fără I.G., dar cu denumire de soi (vin varietal), precum și vin fără D.O.C. și fără I.G.

AGERPRES: Sectorul vitivinicol din România a reușit să atragă în totalitate, în ultimii 7 ani, fondurile europene alocate pentru reconversie și dezvoltare. Care a fost impactul celor aproape 240 de milioane de euro alocate sectorului? 
Ovidiu Gheorghe: Impactul a fost major din punct de vedere al creșterii calității vinurilor produse în România, acesta fiind, în fapt, rolul investițiilor. Vinul românesc a reînceput să își câștige locul pe harta mondială a vinului, luăm medalii la concursuri internaționale de prestigiu și s-a creat o emulație în domeniul nostru de activitate, aspect vizibil la raft prin apariția mai multor producători 'mici" care creează diversitate în piață, iar concurența aduce, evident, progresul.

Apreciez că reconversia a circa 35.000 de hectare nou înființate cu viță de vie prin acest program suport pentru sectorul vitivinicol românesc înseamnă repoziționarea României pe harta mondială a vinurilor atât prin adaptarea ofertei la cererea mondială, cât și prin creșterea randamentului producției la hectar, România având din acest punct de vedere până de curând o mare problemă.

AGERPRES: Ce s-a schimbat în sector față de anul 2007? Fondurile alocate au ajutat și la promovarea vinurilor românești pe piețele externe? 
Ovidiu Gheorghe: Partea de promovare a vinului pe terțe piețe reprezintă o mare problemă pentru România, aspect ridicat de Patronatul Național al Viei și Vinului în întâlnirile cu ministrul Daniel Constantin (ministrul Agriculturii — n.r.) și cu primul ministru Victor Ponta. Efectul generat în piețele țintă (în special China, Rusia, SUA, țările nordice, Polonia etc) de programele de promovare ale producătorilor de vin din România este nesemnificativ atunci când ne comparăm cu dimensiunile piețelor vizate și cu capitalul investit în promovare de țările cu tradiție în producerea vinului sau chiar de cele din 'Lumea Nouă". Ne lipsește brandul de țară producătoare de vinuri și implicarea Guvernului prin resurse logistice și umane în piețele de destinație. Fără acest brand de țară vinicolă va fi foarte greu să creștem notorietatea pozitivă a României. Soluții sunt, dar trebuie să avem cu cine să le discutăm. De curând, primul ministru a lansat ideea creării unei Reprezentanțe comerciale a României în Hong Kong, poarta comercială pentru China, printr-un parteneriat public-privat. Așteptăm să ne așezăm la masa dialogului, pentru că, repet, soluții există.

AGERPRES: În ultimii 7 ani, România a reușit să intre, datorită restructurării sectorului, și pe alte piețe externe în afară de cele deja tradiționale pentru exportul de vin românesc? 
Ovidiu Gheorghe: Principalele piețe țintite sunt China, Rusia și SUA, dar apetit pentru vinurile românești există și în Polonia, Isralel, Italia și Spania (acestea pentru comunitățile românești, în special). La finalul lunii martie, Patronatul a organizat o degustare împreună cu Ambasada României în Belgia pentru un jucător important din piața belgiană, respectiv lanțul de magazine Colruyt și există interes cert pentru vinurile românești.

AGERPRES: Germania a rămas, în continuare, principala piață de desfacere pentru România? Cât de importantă este Federația Rusă pentru producătorii români de vin? 
Ovidiu Gheorghe: Germania este principală piață de comerț cu vinuri din Europa. Federația Rusă este o piață foarte importantă atât din punct de vedere al tradiției exportului românesc, cât și din punct de vedere al mărimii ei. Sunt producători români de vinuri care au accesat proiecte europene pentru promovarea vinului în Rusia. Din păcate, nu mai sunt cantități mari de vin care merg pe această piață.

AGERPRES: Aș vrea să vorbiți și despre noul program de reconversie și restructurare a podgoriilor și despre fondurile europene alocate sectorului. 
Ovidiu Gheorghe: Actualul Program Național de Sprijin pentru sectorul vitivinicol prevede pentru exercițiul financiar 2014-2018 un buget de 47,7 milioane euro/an. Toate măsurile din acest program au elaborate deja Ordine de ministru MADR pentru implementarea lor, dar întârzierea în elaborarea acestor acte normative a condus, evident la întârziere și în punerea în practică a proiectelor. Dacă sectorul vitivinicol a fost campion în absorbția fondurilor în exercițiul financiar anterior, acum cred că vom avea probleme.

AGERPRES: Ce costuri necesită o investiție minimă în sectorul vitivinicol din România și ce presupune ca să devină o afacere rentabilă? 
Ovidiu Gheorghe: Plecând de la premise că există terenul agricol, chiar și via, în funcție de numărul de hectare, o cramă modernă poate costa între 200.000 și 5 milioane de euro. Cea mai mare investiție este, însă, în capitalul uman specializat și în marketingul corect al vinului. Aici, încă, suntem un pic lacunari, dar cerințele pieței ne împing spre dezvoltare. Subliniez că producătorii, patronii, trebuie să dea o mai mare încredere școlii de oenologie românească și să își angajeze vinificatori români, dacă ne propunem să creăm tradiție!

AGERPRES: Recent, ați afirmat că România poate pierde soiuri autohtone valoroase de viță de vie din cauza valorificării terenurilor institutelor de cercetare pe piața imobiliară, dar și din lipsa finanțărilor. Care mai este situația acestor institute de cercetare din domeniul viticultorii? 
Ovidiu Gheorghe: În condițiile în care cercetarea nu a fost încurajată de către Guvern, iar producătorii au ales calea facilă de a achiziționa vițe de vie pentru replantare din soiuri existente pe piața europeană (soiuri internaționale), stațiunile de cercetare 'au intrat în adormire", motiv pentru care, acum, majoritatea este în incapacitate de a-și exercita menirea pentru care au fost create. Rolul stațiunilor nu este în niciun caz de a produce vin pentru comercializare, ci de a contribui prin proiecte clare la dezvoltarea cercetării aplicate, cu impact direct în procesul de producție.

Majoritatea stațiunilor de cercetare sunt în colaps financiar și de resursă umană, iar Ministerul Agriculturii întârzie să ia măsurile corecte și eficiente de a revigora cercetarea. Vor veni, începând cu anul 2016, mulți bani europeni pentru proiecte pe cercetare/inovare și nu vom avea capacitatea de absorbție din cauza indeciziei MADR, a lipsei de management a ASAS, în subordinea cărora se află aceste institute de cercetare.

AGERPRES: Se vorbea despre încheierea unui parteneriat între Ministerul Agriculturii, Ministerul Educației și Cercetării și producătorii de vinuri pentru salvarea potențialul viticol al României. Câtă nevoie are sectorul viticol din România de un astfel de parteneriat? 
Ovidiu Gheorghe: Nu am cunoștință de un astfel de proiect, pus pe masa dialogului instituțional între Guvern și mediul de afaceri, prin asociațiile de producători. Știu că a fost elaborat la cererea MADR un studiu privind stadiul institutelor de cercetare în agricultură, dar el nu este public încă, deoarece MADR nu și-a conturat o poziție clară. Deci, nu au ce să pună pe masa dezbaterilor...

AGERPRES: Ce loc mai ocupă România la nivel european și mondial din punct de vedere al producției, randamentului și consumului de vin? Dar din punct de vedere al exporturilor și importurilor? 
Ovidiu Gheorghe: În Uniunea Europeană, suntem pe locul 5 ca suprafață cultivată cu viță de vie după Italia, Spania, Franța și Portugalia și pe locul 6 ca producție de vinuri. Din punct de vedere al exporturilor România nu este încă un jucător foarte important pe piața mondială, din mai multe considerente: românul este tradiționalist în consum și peste 90% din vinul îmbuteliat consumat este produs în țara noastră, iar pentru a conta pe piața internațională este nevoie de un efort consistent al statului in producerea și promovarea unui brand de țară sectorial, efort care nu este la îndemâna producătorilor de vinuri...

Suntem într-o cursă comercială cu țări, precum Franța, Spania, Italia și, în ultimele decenii, cu țările din 'Lumea Nouă'. Acestea au investit enorm în marketingul de țară și, așa cum spuneam, statul român încă este "romantic" din abordarea acestui subiect.

La nivel mondial, datele preliminare publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) arată că producția de vin a României a scăzut cu 20% în 2014, până la 4,093 milioane hectolitri, de la 5,113 milioane hectolitri, în 2013, dar cu toate acestea România ocupă în continuare locul 12 în topul celor mai mari producători mondiali de vin, cel puțin așa arată datele OIV.

În datele statistice, România a exportat, anul trecut, 10.513 tone de vin, în valoare de 19,4 milioane de euro, în timp ce importurile au fost de 34.157 de tone și pentru ele s-au cheltuit 36 de milioane de euro.

AGERPRES: Ce preferințe au românii în materie de vin și cât mai bem comparativ cu europenii? 
Ovidiu Gheorghe: În continuare piața românească este dominată de consumul de vin alb demisec sau demidulce, însă investițiile din ultimii ani și promovarea conceptului de consum moderat de vin au deschis apetența consumatorilor pentru vinurile roșii, acestea fiind însă undeva la până în 40% cota de piață. Consumul de vin în România este puțin peste 20 litri/capita anual, mult sub nivelul unor țări, precum Franța, Spania sau Italia, mare pondere fiind însă auto-consumul. Apreciem că undeva la 40% din vinul românesc se comercializează prin forme moderne de piață, restul fiind auto-consum. De exemplu, acum, în perioada Sărbătorilor Pascale, vânzările cresc în general cu minimum 50% față de o luna normală, și cel mai mult este consumul pe vin roșu.

AGERPRES: Care sunt vinurile românești cele mai 'băute'? Dar cele mai premiate? 
Ovidiu Gheorghe: Murfatlar, Cotnari, Jidvei, Vincon, Vinexport TM, Recaș și Tohani însumează peste 70% din comerțul organizat de vin. Trebuie subliniată însă prezența în piață a multor "crame mici", cu suprafața viticolă până într-o 100 de hectare care contribuie enorm la promovarea vinului și la educarea consumatorului. Când vorbim de volume în piață, rolul marketingului este hotărâtor și aici companiile mari "își iau partea leului" prin notorietatea câștigate prin investiție în branduri. Majoritatea producătorilor români participă la competiții internaționale de anvergură și reușesc să câștige foarte multe distincții. Murfatlar, Cotnari, Recaș, Oprișor, Segarcea sunt câțiva dintre producătorii care au ce medalii să afișeze.

AGERPRES: Cât de sigur este vinul pe care îl consumă românii, pentru că se vorbește foarte mult de falsificarea acestuia? 
Ovidiu Gheorghe: Vinul comercializat în magazine reprezintă certitudine din punct de vedere al calității și siguranței alimentare, chiar organizațiile de producători mai efectuează analize din proprie inițiativă pentru a verifica conformitatea produselor. Nimeni nu garantează, însă, pentru vinul vândut din gospodării individuale sau "la marginea drumului". Din nefericire, resursele umane și financiare ale MADR în procesul de control al calității vinului sunt extrem de limitate și aceste aspect îngreunează atât actul de control oficial de stat, cât și transparența lui în comunicarea către producători și consumatori. Investițiile din ultimii 15 ani pentru creșterea calității vinului sunt recompensate de consumatori prin încredere în produs la raft, însă criza începută în 2008 a afectat semnificativ piața vinului. De la 450 milioane de euro am coborât la 350 de milioane euro ca valoare a producției de vin românesc.

AGERPRES: Cum a ieșit, dacă a ieșit din iarnă, cultura viței de vie și ce așteptări aveți în acest an din punct de vedere al producției de vin pe acest sector? 
Ovidiu Gheorghe: Iarna a fost blândă, există rezervă de apă în sol și, până în acest moment, sunt semne de producție 2015 calitativă. Este, însă, prematur să vorbim despre nivelul producției.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații, urmărește-ne pe Facebook.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2015