la-Romania.ro     


Fondat 2011     |                     Site dedicat informarii romanilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Viticultură românească: Tămâioasă românească, "vinul-capodoperă"

Agerpres

 

Tămâioasă românească, soi alb aromat, se cultivă pe teritoriul țării noastre de peste 2.000 de ani, cu foarte mult timp înainte de invazia filoxerei, ceea ce explică încadrarea lui printre soiurile românești autohtone. Denumirea de ''Tămâioasă'' provine de la latinescul thymanea (tămâie), care, asociat cu ''românească'', face trimitere la naturalizarea soiului pe meleagurile noastre.

Tămâioasa românească, soi de tip ''Muscat", adică tămâios, provine din Grecia Antică, mai exact din sudul însorit al Eladei, și nu are nimic în comun cu soiul Muscat Ottonel, nici în ceea ce privește vechimea, nici gradul de rudenie. Vinul obținut din Tămâioasă era foarte apreciat, vechii greci transportându-l, în amfore, în porturile Mării Mediterane. Vinul a fost folosit, o perioadă, de greci, ca monedă de schimb. Cu timpul, trupele romane, odată cu extinderea imperiului, au început să transporte nu numai vin, ci și butași proveniți din acest soi, care a ajuns să fie cultivat în multe locuri din jurul Mediteranei.

Primele plantații cu acest soi au fost înființate de romani în sudul Galiei, în provincia Narbonnaise, în apropierea orașului Montpellier de astăzi, dar s-a răspândit și în celelalte țări riverane ale Mării Mediterane. Apoi, s-a extins în majoritatea țărilor europene și, mai târziu, în SUA, Argentina, Brazilia, Australia, Africa de Sud etc. 

Odată ajuns în Dacia, soiul s-a extins rapid, butașii fiind aduși pe Dunăre. Prima dată se pare că au ajuns în zona actualei podgorii Drăgășani, de unde și denumirea de Tămâioasă de Drăgășani. Soiul s-a adaptat foarte bine la condițiile climatice din țara noastră, în prezent cultivându-se în podgoriile de la Pietroasa, Drăgășani, Ștefănești-Argeș și în sudul județului Dolj, iar pe suprafețe mai restrânse și în podgorii din Moldova, unde i se mai spune Busuioacă albă de Moldova. La Cotnari, formează, împreună cu soiurile Grasă, Fetească albă și Frâncușă, sortimentul tradițional.

Din Tămâioasă românească se prepară vinuri albe aromate de o calitate deosebită, pentru obținerea căreia este necesară culegerea strugurilor la supramaturare. Astfel, are nevoie de microclimate unde să i se asigure toamne lungi și însorite, iar strugurii să acumuleze 240-250 g/l zaharuri. Strugurii sunt bogați în aromă, care este dată mai ales de alcoolul terpenic (Terpineol) din pielița bobului. De aceea, pentru a extrage aroma, Tămâioasa românească trebuie macerată pe boștină timp de 1-2 zile, timp în care substanțele aromate din pielița boabelor trec în must. 

Vinurile de Tămâioasă românească sunt dulci sau demidulci, rareori seci, cu o tărie alcoolică de 12-12,5% vol. și un conținut de zaharuri de peste 40 g/l. Au o culoare care variază de la galben-auriu la chihlimbariu, în funcție de vârstă. Aroma specifică a vinului, ce amintește de florile de câmp, se păstrează la învechirea în sticlă până la 7-8 ani, după această perioadă, intensitatea aromei începând să scadă. La vinurile mai vechi, aroma capătă noi valențe, care sugerează mirosul fagurelui de albine. Cu toate acestea, Tămâioasa românească, fie ea tânără sau bătrână, este un vin ce impresionează prin personalitatea puternică, academicianul Valeriu D. Cotea numindu-l "vinul-capodoperă".

De asemenea, academicianul Gherasim Constantinescu aprecia, în lucrarea ''Drumurile viei și vinului în România'', scrisă în colaborare cu A. Gheorghiu: ''Tămâioasa românească de Pietroasa este un vin plin de dulceață, cu parfum care se răsfiră în unde diafane și cu o aromă de miere de mai. Ca el nu este altul de onctuos, dulce, licoros, demidulce ori demisec. Vin de desert, ruginiu ca topazul, suav și fin la gust, uneori puternic parfumat, cu o aromă exaltată, amintind parfumul strugurilor în supracoacere și mireasma unui buchet cu flori de tei sau de salcâm. Acest vin se pare că a fost băut de regina ostrogoților din cupe de aur — care amintesc de ''Cloșca cu puii de aur''. A fost și a rămas până astăzi un vin cu nemărginite reflexe, plin de har.''

De asemenea, Tămâioasa se regăsește și în unele epigrame românești. Astfel Ion Moraru spunea: ''Tămâioasă, razachie,/ Cu butucii ei răzleți,/ Lasă-mi, toamnă, via vie/ Și amicii morți... (de beți!)'', iar Mihai Haivas scria: ''Pe Jijia de-ar curge Ottonel/ Sau Tămâioasă-n valuri și puhoi/ Azi jovialul nostru Păstorel/ N-ar mai pleca nicicând din Dorohoi.''

Vinul de Tămâioasă românească, fiind dulce și aromat, se asociază foarte bine cu deserturile, dar poate fi consumat și între mese, sau chiar ca aperitiv, înlocuind băuturi precum Bitter, Campari sau vermuturile. Poate fi servit și alături de preparate tradiționale românești, precum cârnați de Pleșcoi, cârnați oltenești, ghiudem, salam de Sibiu, cașcaval afumat sau alături de preparate din carne albă de pasăre, fazan, prepeliță. Tămâioasa românească face o bună companie și cu fructe precum nucile sau migdalele. Pentru deserturi precum prăjituri, torturi, clătite, papanași, cremă de zahăr ars, ștrudele, plăcinte, specialități de înghețată, salată de fructe etc, se aleg vinuri albe dulci, vinuri spumante demiseci și dulci, dar și vinuri aromate, printre care și Tămâioasă românească. Preparatele specifice sărbătorilor pascale precum cozonacul și pasca se armonizează și ele foarte bine cu acest vin.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații, urmărește-ne pe Facebook.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2015