la-Romania.ro     


Fondat 2011     |                     Site dedicat informarii romanilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Interviu Jose Feliciano: Dacă ești talentat, rămâi relevant ca artist; Dumnezeu m-a îndreptat spre muzică

Agerpres

 

Un artist trebuie să rămână întotdeauna cu picioarele pe pământ și, dacă este talentat, va fi mereu relevant pentru public, a declarat muzicianul Jose Feliciano, într-un interviu acordat AGERPRES.

"Trebuie să fii cu picioarele pe pământ și să realizezi că toate aceste lucruri sunt temporare și că, dacă ai talent, vei rămâne ceea ce ești, ca artist. Eu am fost foarte norocos pentru că am rămas la un nivel constant, în toți anii aceștia. Oamenii încă vin la concertele mele", a spus Feliciano.

Acesta a vorbit, în interviu, despre prima sa experiență de muzician, la vârsta de 3 ani, când folosea o cutie de biscuiți, de metal, drept instrument de percuție, pentru a-și acompania unchiul, despre cum arta i-a schimbat destinul, despre întâlnirea cu John Lennon, despre unul dintre cele mai recente proiecte ale sale, ce include muzica lui Mozart, dar și despre concertul său de luni, de la Sala Palatului din Capitală.

AGERPRES: Ați început să interpretați muzică, după cum am citit, în jurul vârstei de 3 sau 5 ani... 
Jose Feliciano: Am început muzica în jurul vârstei de 3 ani. Aveam un unchi care cânta la un instrument tradițional din Puerto Rico numit cuatro și eu îl acompaniam cu o cutie de biscuiți, de metal. Așa am fost introdus în lumea muzicii și, la vârsta de 4 ani, am învățat să cânt la muzicuță. Apoi am părăsit Puerto Rico la vârsta de 5 ani, când am ajuns la New York. Doi ani mai târziu, la 7 ani, am învățat să cânt la acordeon, instrument la care am cântat de la 7 la 14 ani. În intervalul acesta am învățat să cânt la chitară, pe la vârsta de 9 ani.

AGERPRES: Și aveați sentimentul că sunteți făcut pentru muzică sau pur și simplu muzica era un lucru pe care trebuia să îl faceți? Adică v-ați îndrăgostit de muzică? 
Jose Feliciano: Nu se pune problema, m-am îndrăgostit de muzică și îi mulțumesc lui Dumnezeu că m-a îndreptat spre muzică. Și cred că motivul pentru care Dumnezeu m-a îndreptat spre muzică a fost ca eu să nu fiu ca majoritatea persoanelor fără vedere care ajung să cerșească pe stradă sau să facă lucruri nedemne. Cel puțin muzica este un lucru demn.

AGERPRES: În tinerețe, în cluburile unde cântați, se practica obiceiul de a colecta banii de la public în pălărie... 
Jose Feliciano: Asta se întâmpla din cauza regulilor din cluburile de noapte din The Village (Greenwich Village — unul dintre cartierele New York-ului — n.r.), nu din cauza faptului că eram orb. Pentru că nu puteau plăti artiștii, treceau pălăria din mână în mână după fiecare piesă.

AGERPRES: Într-un interviu, erați întrebat cum e să fii idol și dumneavoastră ați răspuns: "Înspăimântător". Care e partea înspăimântătoare a vieții de artist adorat? 
Jose Feliciano: Pentru mine, partea înspăimântătoare a fost când mă fugăreau femeile de parcă voiau să smulgă o bucată din mine, voiau să mă ia de mână, să îmi smulgă un smoc de păr. Ați văzut "Beatlemania", nu? Ei, cam așa a fost pentru mine în 1967 când am început să înregistrez cântecele spaniole, bolerourile. Nu puteam să ies din camera de hotel, aveam o grămadă de femei care mă fugăreau. Bineînțeles, acum, că am îmbătrânit, nu mă mai fugăresc ca înainte.

AGERPRES: Totuși, ce vă ține cu picioarele pe pământ? Îmi descrieți o lume de domeniul fantasticului... femei care vă fugăresc, să fiți văzut ca un zeu pe scenă, să aveți un loc pe Hollywood Walk of Fame ... 
Jose Feliciano: Trebuie să fii cu picioarele pe pământ și să realizezi că toate aceste lucruri sunt temporare și că, dacă ai talent, vei rămâne ceea ce ești, ca artist. Eu am fost foarte norocos pentru că am rămas la un nivel constant, în toți anii aceștia. Oamenii încă vin la concertele mele. Și asta e uimitor pentru un artist pentru că foarte mulți artiști... mulți artiști dintre cei pe care i-am cunoscut nu mai sunt relevanți. Nu știu... Dumnezeu a făcut în așa fel încât eu să rămân relevant. Toată lumea încă știe cine este Jose Feliciano și, dacă sunt promovat foarte bine, fac și concerte bune. Cred că atunci când prestația mea nu este la înălțime, nu sunt promovat cum ar trebui să fiu. Promotorii iau de-a gata faptul că eu sunt Jose Feliciano și vor vinde biletele la concertele mele fără a face vreun efort de promovare.

AGERPRES: Vă întâlniți cu oameni care vă admiră, înainte sau după concertele dumneavoastră. Care e cel mai frumos compliment primit? 
Jose Feliciano: Cred că cel mai frumos compliment este atunci când ei vin în culise și îmi spun că au fost fanii mei de mult timp. Le strângi mâna și, dacă muzica ta a adus o schimbare în viețile lor, acesta este cel mai mare compliment.

AGERPRES: Și cea mai mare critică? 
Jose Feliciano: Oamenilor nu le poate plăcea totul la tine. Nu poți fi perfect. Și Dumnezeu, despre care se propovăduiește că este perfect, are imperfecțiunile lui. Așa că... nu, sunt în regulă cu asta.

AGERPRES: Ați decis, de fapt nu cred că ați decis, ați fost forțat de împrejurări să renunțați la școală la 17 ani. Regretați asta? 
Jose Feliciano: Nu, nu chiar, pentru că turneele mele prin lume și faptul că am făcut ce fac mi-au construit o educație mai bună decât cea pe care aș fi avut-o stând într-o clasă, picotind.

AGERPRES: O școală din New York vă poartă numele. Puteți să îmi spuneți câteva cuvinte despre cum a fost luată această decizie? 
Jose Feliciano: Este o școală care îmi poartă numele și asta mă onorează. Cam asta este.

AGERPRES: Abordați multe genuri muzicale. Ați dedicat un album muzicii cântate de mariachi... 
Jose Feliciano: Am două albume pe care le-am dedicat muzicii mexicane pentru că îmi place acest gen, am dedicat un album muzicii bachata, pe care o plac, de asemenea. Am un album cu muzică a lui Elvis Presley — 12 cântece în albumul "The King", iar recent am realizat un album produs de managerul meu, dedicat muzicii lui Mozart.

AGERPRES: Care este relația dumneavoastră cu artiștii după piesele cărora faceți cover-uri? Nu e cazul lui Mozart... În special voiam să vă întreb de cover-ul la "Light My Fire" și despre cum l-au primit cei din trupa The Doors. 
Jose Feliciano: Nu am aflat niciodată, pentru că el (Jim Morrison, vocalul trupei The Doors — n.r.) a murit la câțiva ani după. Nu l-am cunoscut. Dar restul trupei mi-a adus complimente. Au spus că am făcut din "Light My Fire" un standard pentru ei. 

AGERPRES: Și ceilalți artiști? Cum decideți că vreți să faceți un cover al unei piese? 
Jose Feliciano: Dacă îmi place. Dacă îmi place piesa, fac un cover după ea și îmi spun, într-un fel, mie însumi: "Aș putea să o fac să fie mai bună decât originalul". Asta mă face să vreau să fac un cover după un cântec.

AGERPRES: Spuneați într-un interviu că muzica pe care o creați vi se dezvăluie în vise. Care e cel mai recent vis al dumneavoastră? 
Jose Feliciano: O parte din muzică... Dacă scriu un cântec original, uneori visez linia melodică sau ceva de genul acesta. Uneori vine linia melodică și apoi lucrez la versuri. Alteori apar versurile și lucrez la linia melodică. Depinde. Nu există o formulă fixă. Sunt sigur, de exemplu, că atunci când The Beatles își creau cântecele stăteau și cântau împreună și piesele se creau. Nu există o formulă pentru scrisul muzicii. Pur și simplu piesele vin spre tine.

AGERPRES: Care sunt oamenii cu care cântați dumneavoastră în studio? 
Jose Feliciano: Nu sunt foarte mulți cei cu care cânt, pentru că sunt preocupat asupra muncii mele individuale, dar am cântat cu Santana, am lucrat cu el, am lucrat cu Bill Withers, John Lennon, Joni Mitchell... Dar nu am avut multe asemenea colaborări pentru că am fost ocupat cu alte lucruri.

AGERPRES: Dacă ar fi să îl descrieți pe John Lennon "omul muncii" cu care ați cântat ce ați spune despre el? 
Jose Feliciano: Aș spune că John Lennon a fost un mare artist, un mare creator de versuri și... nu am ajuns niciodată atât de aproape de el, dar sunt sigur că John era un om bun și fiecare zi de 8 decembrie este o zi tristă. Atunci mă gândesc la el și mă întristez, pentru că John Lennon nu mai este printre noi, iar nemernicul care l-a împușcat este în viață. Iar asta este o aplicare greșită a justiției, în opinia mea.

AGERPRES: Și Joni Mitchell? 
Jose Feliciano: Joni Mitchell este o doamnă drăguță, foarte talentată, scrie cântece minunate.

AGERPRES: Puteți vorbi despre o comunitate artistică în Statele Unite ale Americii? Adică... simțiți că sunteți o familie? Și, dacă da, cine face parte din această familie a dumneavoastră? 
Jose Feliciano: Nu chiar... adică da, trăiesc într-o comunitate artistică, dar nu văd mulți dintre oamenii care trăiesc lângă mine. Adică... Keith Richards îmi e vecin, dar nu l-am întâlnit de când m-am mutat unde locuiesc acum. Alți oameni precum Christopher Walken, Paul Newman au locuit acolo unde locuiesc eu. Sunt o grămadă, dar nu îi întâlnești niciodată, nu știu exact din ce motive.

AGERPRES: Ați venit în Statele Unite ale Americii de foarte mic, dar v-ați simțit vreodată străin în această țară? 
Jose Feliciano: M-am simțit, la început, ca oricine altcineva. Adică, dacă aș veni să trăiesc în România, m-aș simți străin. Nu aș vorbi limba și, chiar dacă oamenii ar fi drăguți, m-aș simți străin. Dacă nu vorbești limba, ești străin, într-o măsură. Și dacă nu vrei să fii străin, ai face bine să înveți limba țării în care ești. Așa că, odată ajuns în America, m-am preocupat să merg la școală, am învățat engleza și nu m-am mai simțit așa de străin. 

AGERPRES: Îmi vorbeați, înainte de începerea interviului, despre un concert pe care l-ați susținut în România, acum aproximativ 40 de ani. Cum era atunci atmosfera? 
Jose Feliciano: De exemplu, eu și cu dumneavoastră nu am fi putut avea această conversație, care să fie difuzată. Era un control strâns. România era una dintre țările de după Cortina de Fier, cine era atunci la putere era un dictator, iar oamenii nu păreau fericiți. Poate de asta, atunci când un artist ca mine a venit, ei au alergat spre mine, pentru că muzica mea i-a făcut să uite, pentru un timp, lumea în care trăiau. Iar eu am fost fericit să le ofer asta, iar când am părăsit România am plecat și trist și fericit — trist, pentru situația din țară, și fericit, pentru că le-am putut aduce oamenilor puțină dragoste și ușurare.

AGERPRES: Ce v-a făcut să susțineți un concert atunci, într-o asemenea țară? 
Jose Feliciano: Mi s-a cerut să vin să susțin un concert și mi-am zis: "De ce nu? Nu am fost niciodată acolo. Aș pierde dacă nu aș merge acolo". Și mă bucur că am fost.

AGERPRES: Și ce v-a făcut să veniți în România acum? 
Jose Feliciano: Am vrut să simt pe cont propriu că lucrurile s-au schimbat.

AGERPRES: Și dacă ar fi să spuneți câteva cuvinte despre concertul de la București, ce ne-ați spune? 
Jose Feliciano: Va fi un eveniment fericit.

Jose Feliciano va aduce la București, în concertul "The Legendary Latin — Guitar Hero", diferite stiluri muzicale, de la pop la rock, de la jazz la gospel, flamenco și bolero. Nu vor lipsi piese celebre precum "Feliz Navidad" și "Che Sara".

Artistul portorican știe să cânte la 17 instrumente, printre care contrabas, banjo, orgă, double six, mandolină, muzicuță, pian, harpă, acordeon și alte instrumente specific sud-americane ca timbales, timbalines, kazoo etc. Jose Feliciano cântă în șase limbi.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații, urmărește-ne pe Facebook.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2015