la-Romania.ro     


Fondat 2011     |                     Site dedicat informarii romanilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Sergiu Nicolaescu - Cel mai prolific regizor român de film

Agerpres

 

Regizorul, actorul și producătorul Sergiu Nicolaescu s-a născut la 13 aprilie 1930, la Târgu-Jiu. La 5 ani a plecat din orașul natal împreună cu familia, care și-a stabilit reședința la Timișoara, orașul în care marele regizor a copilărit. Din acei ani ai copilăriei i-au plăcut filmele și a visat să joace într-o zi în filme. A făcut ultimele patru clase de liceu în 2 ani, potrivit cinemagia.ro.

În 1948, la terminarea liceului, a intrat la trei facultăți: Belle Arte, Politehnică și Școala de Ofițeri de Marină. A absolvit Politehnica în 1952, devenind inginer, meserie pe care a practicat-o la Studioul ''Al. Sahia'' până în 1965, intrând astfel în lumea filmului.

Începuturile carierei sale regizorale sunt marcate de o serie de scurtmetraje — "Scoicile nu au vorbit niciodată", "Memoria trandafirului", o metaforă de 7 minute (1962), foarte curând ajungând să abordeze, ca profesionist, lungmetrajul.

''Eram inginer, am intrat foarte de tânăr în cinematografie, la 24 de ani, ca inginer, (...) mi-a plăcut această nouă lume. Eu am pornit, de fapt, pe un alt gen, filme de artă, scurtmetraje fără dialoguri la studiourile 'Sahia', unul dintre ele a ajuns chiar și la Cannes, și după aceea, timp de 10 ani, am văzut la Paris filmul, în perioada Crăciunului'', mărturisea marele regizor într-un interviu acordat AGERPRES, în 2010. 

Debutul în lungmetraj cu ''Dacii'' (în coproducție cu Franco-London-Film, 1966), în care este și interpret, se dovedește a fi un mare succes românesc, ajungând să fie difuzat și în străinătate.

În anii '70, demonstrează o reală voință de a-și însuși tehnici narative și de montaj preluate din cinematograful american comercial, pe care le aplică filmelor sale de acțiune și suspans.

Filmografia sa impresionantă cuprinde filme la care, în afară de regizor sau co-regizor, este în egală măsură actor sau scenarist cu certe calități. După numărul de filme realizate (peste 50 de lungmetraje), Sergiu Nicolaescu este, de departe, regizorul cel mai productiv din cinematografia autohtonă, situându-se în același timp la nivelul celor mai activi cineaști în plan internațional. 

 

De-a lungul carierei, a abordat o largă arie tematică și de gen (inclusiv filmul de actualitate, serialul de televiziune, comedia, drama psihologică, filmul biografic), însă certa sa vocație se dovedește a fi superproducția de inspirație istorică și filmul de acțiune.

Din 1990, a fost directorul Studioului de creație ''Star 22''.

Selectiv, din filmografia sa amintim: ''Dacii'' (1967), ''Mihai Viteazul'' (1970), ''Cu mâinile curate'' (1972), ''Chemarea aurului'' (1973), ''Nemuritorii'' (1974), ''Un comisar acuză'' (1974), ''Accident'' (1976), ''Osânda'' (1976), ''Pentru patrie'' (1978), ''Nea Mărin Miliardar'' (1979), ''Revanșa'' (1978), ''Ultima noapte de dragoste'' (1979), ''Capcana mercenarilor'' (1981), ''Wilhelm Cuceritorul'' (serial TV, 1981), ''Ringul'' (1983), ''Ciuleandra'' (1984), ''Noi, cei din linia întâi'' (1985), ''Francois Villon — poetul vagabond'' (1987), ''Mircea'' (1988), ''Coroana de foc'' (1990), ''Oglinda — Începutul adevărului'' (1993), ''Punctul zero'' (1995), ''Triunghiul morții'' (1999), ''Orient Expres'' (2004), ''15'' (2005), ''Supraviețuitorul'' (2008), ''Carol I'' (2009), ''Poker'' (2010, cea de-a doua comedie din cariera sa regizorală, după ''Nea Mărin Miliardar''), ''Ultimul corupt din România'' (2012).

''Sunt primul care a făcut școală de cascadori în România, pentru că am făcut filme mari istorice, mondiale. Am făcut 'Dacii', 'Lupta pentru Roma' cu Orson Welles și cu Laurence Harvey'', declara pentru AGERPRES maestrul Sergiu Nicolaescu, în 2010, adăugând că alegea actorii pentru roluri după o metodă proprie, fără a-i pune să dea probe: ''Cu tinerii am avut mână bună. Dar am și niște metode speciale. De pildă, pe copii când îi aleg îi pun să joace fotbal. Jucând fotbal îmi arată caracterul lor adevărat. La actori eu văd comportamentul, viața de toate zilele și îi iau pentru roluri potrivite pentru fiecare în parte. Eu nu le mai cer să participe la probe. Nu contează că sunt profesioniști sau nu, cu oricare am aceeași metodă''.

Filmul care l-a consacrat, la începuturile carierei, este ''Mihai Viteazul'' (1970). În rolul principal l-am putut vedea pe Amza Pelea. Alte nume ale cinematografiei românești care au participat la realizarea acestui film au fost Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Mircea Albulescu, Olga Tudorache și Ion Besoiu. În ianuarie 2010, ''Mihai Viteazul'' ocupa a treia poziție într-un clasament realizat de site-ul american de specialitate IMDb (Internet Movie Data base) la categoria ''Filme istorice''. Producția devine, astfel, cel mai vizionat film românesc în întreaga lume.

Filmul ''Cu mâinile curate'' (1972) marchează debutul unei dintre cele mai îndrăgite serii de acțiune din cinematografia românească — seria Comisarului, îmbinând genul polițist cu intriga de timp politic.

''Nemuritorii'' (1974) plasează acțiunea la zece ani de la uciderea lui Mihai Viteazul și are în prim-plan peripețiile unui grup de ostași devotați domnitorului, care încearcă să se întoarcă acasă aducând cu ei o ladă, împreună cu steagul celor trei țări unite (Moldova, Țara Românească și Transilvania). Coloana sonoră este semnată de trupa Phoenix.

Realizat de Sergiu Nicolaescu, după un scenariu de Emil Slotea, filmul ''Carol I'' (2009) se referă la ultimele luni din viața regelui și la controversele dintre Carol și membrii Guvernului său, în contextul izbucnirii Primului Război Mondial. Regizorul dă viață regelui Carol, personaj pe care l-a mai interpretat și, în 1977, într-un alt film al său, ''Pentru patrie''. 

Sergiu Nicolaescu a debutat în comedie cu ''Nea Marin Miliardar'' (1979), după un scenariu semnat de scriitorul Vintilă Corbul. Din distribuție făceau parte Amza Pellea, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Jean Constantin, Draga Olteanu Matei, Sebastian Papaiani. Pelicula a fost vizionată de peste 14, 6 milioane de spectatori români.

În ''Mircea'' (1989), Sergiu Nicolaescu a plasat acțiunea în jurul domnitorului Mircea cel Bătrân, un alt personaj emblematic al istoriei românilor. Filmul a fost realizat cu o distribuție de excepție: Șerban Ionescu, Adrian Pintea, Colea Răutu, Silviu Stănculescu, George Alexandru.

La ultimele producții, Sergiu Nicolaescu a colaborat cu mulți actori tineri și susținea că nu există un conflict între generații în cinematografie.

''Niciodată nu a existat un conflict între generații în cinematografie. Nu a existat, pentru că, îmi aduc aminte de începuturile meseriei mele, vorbeam cu respect, aveam respect pentru cei care (...) erau o generație înaintea mea, le respectam eforturile, greutățile pe care le au și încercam să îmbunătățesc atât situația noastră, cât și cea din viitor, pentru că nu poți să trăiești numai în prezent. Trebuie să vezi cine sunt cei din trecut'', spunea regizorul în interviul amintit.

''Poker'' a fost filmat în 26 de zile și este o adaptare a piesei de teatru cu același nume a scenaristului Adrian Lustig. Sergiu Nicolaescu a reușit să aducă în sălile de cinema un număr impresionant de spectatori, în week-end-ul de lansare (9-11 aprilie 2010), ''Poker'' fiind vizionat de 7.182 de spectatori, generând încasări de aproximativ 130.000 de lei. 

Cel din urmă film al lui Sergiu Nicolaescu, "Ultimul corupt din România", o continuare a peliculei "Poker", a avut premiera în februarie 2012. Filmul a avut, în același an, 13.195 de spectatori și încasări de 225.816 lei.

În ianuarie 2008, în urma unui accident provocat de o cădere, Sergiu Nicolaescu a suferit două intervenții pe creier. Regizorul, un adevărat luptător atât în viață, cât și în filmele sale, și-a revenit repede și a lansat pe piața cinematografică, trei luni mai târziu, la 11 aprilie 2008, un nou film din seria comisarului Moldovan, ''Supraviețuitorul''.

În 2009 a fost operat laparoscopic de colecistită acută, de o echipă de medici din cadrul Spitalului Elias din Capitală. La sfârșitul lunii aprilie 2010, Sergiu Nicolaescu a fost internat la Spitalul de Urgență Floreasca, după ce a căzut pe scări și s-a lovit la cap. În februarie 2011, regizorul a acuzat unele probleme de sănătate, fiind internat pentru câteva zile la Spitalul Elias din București.

La 28 decembrie 2012 a fost operat, pe cale laparoscopică, la Spitalul Elias, intervenția chirurgicală fiind impusă de evoluția clinică din ultimele 24 de ore, în contextul unei afecțiuni digestive cronice benigne. A murit câteva zile mai târziu, la 3 ianuarie 2013.

Cariera politică

După 1989, când a participat direct la evenimentele din București, se orientează spre viața politică: membru al CFSN (constituit în 22 decembrie 1989), se implică direct în constituirea organizațiilor Frontului Salvării Naționale (FSN) din țară; între 9 februarie — 11 mai 1990 este membru al CPUN.

La inițiativa sa, s-a înființat Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989.

În perioada 1990-1992 a fost senator FSN de Brașov, în legislaturile 1992-1996 și 1996-2000 a fost senator PDSR în circumscripția Vrancea, ulterior în legislatura 2000-2004 a fost senator PSD de Arad. La alegerile parlamentare din noiembrie 2004 nu a mai candidat.

În 2004 a fost numit de Ion Iliescu membru în Colegiul Național al Institutului Revoluției Române. La alegerile de la 30 noiembrie 2008, a obținut cel de-al cincilea mandat în Parlament, devenind senator de București din partea PSD. În legislatura 2008-2012 a fost președintele Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă din Senat.

La 12 decembrie 2012, senatorul PSD Sergiu Nicolaescu a mulțumit, în ultima ședință de plen a Camerei Superioare a Parlamentului, colegilor pentru cei patru ani "minunați" petrecuți împreună și a spus că nu a mai dorit să candideze pe 9 decembrie pentru că a vrut ca anii "puțini de trăit care i-au mai rămas" să "îi termine în profesia sa".

A scris mai multe cărți referitoare la revoluția din 1989: ''Revoluția. Începutul adevărului'' (1995); ''Un senator acuză'' (1996; a 2-a ediție 1998); ''Cartea revoluției române. Decembrie '89'' (1999); ''Lupta pentru putere. Decembrie '89'' (2005), ''Mămăliga a explodat! Decembrie 1989'' (2011).

Premii și distincții

Sergiu Nicolaescu a fost membru al SCAD (Societatea Autorilor de Film din Franța).

Filmul ''Primăvara obișnuită'' (1962) a fost premiat la Moscova, Praga și Salonic și distins cu premiul UNIATEC, filmul ''Floare de mac'' a fost premiat la Oberhausen (1963), ''Memoria trandafirului'' a fost premiat la Mamaia și Milano în 1964, la Triest, Edinburgh și Cork în 1965 și a obținut premiul UNIATEC în 1965, ''Lecție în infinit'' a fost premiat la Mamaia în 1965, distins cu premiul ANICA, Cortina D'Amprezzo (1966), ''Dacii'' a fost distins cu premiul trei la Praga în 1967, ''Mihai Viteazul'' a primit premiul UNIATEC, la Moscova, în 1971, premiul ACIN (1971) și a fost nominalizat la premiul de aur de la Moscova din același an, ''Ultimul cartuș'' a primit premiul ACIN (1973).

În 1974 a fost distins cu premiul ACIN pentru interpretare masculină în filmul ''Nemuritorii'' și ''Un comisar acuză'', filmul ''Osânda'' a fost distins cu premiul ACIN (1976), ''Pentru patrie'' a primit premiul ACIN 1978, iar ''Noi, cei din linia întâi'' — premiul ACIN 1986. 

Iuliana Tudor i-a înmâat premiul pentru întreaga carieră regizorului Sergiu Nicolaescu, la Gala Premiilor de Excelență 2008, organizată de TVR Internațional. 

În decembrie 2008, a primit Premiul pentru întreaga activitate, la cea de-a VII-a ediție a Galei Premiilor de Excelență acordate de TVR Internațional. În cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Uniunii Cineaștilor UCIN pe 2009, i-a fost conferit Premiul academic, o distincție acordată de UCIN în premieră. În noiembrie 2011, a fost premiat pentru întreaga sa carieră, în cadrul celei de-a 17-a ediții a Festivalului de Filme Mediteraneene MedFest, desfășurat la Roma, unde România, Egiptul și Tunisia au fost invitate de onoare. Sergiu Nicolaescu a fost premiat, într-un cadru restrâns și la Academia Română din Roma, de juriul festivalului ProCult Cinemafest.

În 2002, a primit Ordinul Național "Serviciul Credincios", în grad de Cavaler. La 6 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu a fost declarat cetățean de onoare al municipiului Târgu-Jiu și cinematograful din localitate a primit numele marelui cineast.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații, urmărește-ne pe Facebook.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2015